Si amintirile se vor 'neca in mare..

duminică, 24 iulie 2011

sfarsit? tot ce e posibil..

simti? simti si tu?
normal ca nu simti.. daca ai simti ar fi altfel.
ar fi altfel..paginile cel putin cartii mele. aceeasi carte pe care desigur ai atins o.. ti ai lasat amprentele mangaierilor tale pe file..
aceeasi carte.. unde candva scriam cuvinte impreuna.
pe tine nu te sperie?
sa vezi cate pagini libere mai ai in fata.. si totusi sa stii ca , candva vor avea si ele un sfarsit. iar cartea aceea.
o carte care imbratiseaza o simpla viata..va muri in flacarile prezentului.
iar vantul va sterge tot. imprastiind cenusa in singuratatea noptii.
e okei. pentru ca. ar fi primul loc unde mi as cauta vechea viata. in acelasi leagan.. sub acelasi cer imbratisat de stralucirea lunii.
dar.. dar, poate nu mi vreau vechea viata. acea viata in care.. sunt sigura ca daca as mai avea ocazia .. te as privi cu aceasi ochi timizi.. cu acelasi gust al fragedei copilarii.
poti sa mi reprosezi la fiecare colt de pagina imaturitatea mea.
iar eu.. promit sa ti multumesc.
pentru fiecare moment in care mi vei aduce aminte cat de departe sunt de monstrul ascuns in chipul tau.. un chip care desi imi incanta privirea pana si acum.. e trecut de vreme. o vreme pe care stii ca eu mi o voi pastra pentru totdeauna in sange.
poate de asta nu ma mai placi. nu mi mai accepti prezenta..
poate sunt doar o copila pentru tine.. sau stii ca sunt ceea ce tie iti lipseste.
atunci.. iubitule, imi pare sincer rau.
dar nu ti face griji pentru mine.
copilul acesta stie sa treaca peste cioburi cum nici macar tu nu stii.
de ce? pentru ca..
nu e ca tine.
sincer. imi doresc sa simt imaturitatea de care tu ma invinovatesti.
si da.. vreau sa fiu iar acelasi copil ca acum 6 ani..
dar totul are un sfarsit, nu?
si mda.. imi e dor de inceputuri. de vechile inceputuri. de aceiasi pasi tacuti.
mi e dor de verile trecute. mi e dor de soarele de anul trecut.
si nu incerca sa ma minti ca e mereu acolo.. acelasi.
pentru ca minciuna asta nici macar nu o mai crezi.
ce mi doresc acum? sa ti iei tacerea inapoi.
pentru ca am nevoie de nebunia cuvintelor tale. de diminetile insotite de rasul tau.
si nu mi spune din nou. pentru ca stiu.
totul are un sfarsit.
pana si viata ta , nu?

duminică, 17 iulie 2011

tatii

ma privesti speriat.. imi privesti ochii care nu stiu in ce directie sa mai fuga.. imi iei mana ..
atingerea ta pentru un moment ma linisteste.. la fel ca vocea ta ce mi mangaie auzul.
stiu ca esti acolo..
stiu ca vei fi pentru mine acolo coloana vertebrala. si stiu ca. ha. ma tin de cuvant [hai razi].
imi pare rau pentru momentele prezentului. pentru fiecare lovitura pe care prezentul ti o pulseaza..
in cap.. in inima.
te simti esuat. dragul meu "tatii" [uraste ma. pentru ca da. de tine e vorba]asa e iubirea.
si regret.. ca poate nu in fiecare clipa am fost langa tine.ca.. m am lasat cuprinsa de egoism
" chiar crede ca e singurul care conteaza?" scuze. dar.. daca nu as avea un strop de egoism arcuit in personalitatea mea nu as fi om, nu?
poate ca nu in fiecare moment te am inteles .. sau mi am dorit sa te inteleg.
si chiar daca uneori imi lasai impresia abandonarii in vene stiam... ca intoarcerea va fi mult mai dulce.
suntem doar noi doi. sprijinindu ne fiecare inceput. doar tu tati.. si doar eu.
un duo ce nu va obtine niciodata lovituri .. iar cele pe care le am primit pana acum vor fi pensate de imbratisarile unei prietenii adevarate.
pentru ca impreuna vom putea cucerii lumea. buhaha. malefic . nu?
priveste doar strada. poate vezi doar un lac..
uita te mai incolo, fraierule. e un pod.
stai linistit. sunt aici sa ti indepartez norii acelei tradari.. si desigur  sa ti inveselesc noptile cu aceleasi conversatii. si aceleasi pachete de guma.
iti multumesc pentru tot , tati.
si poti sa ma urasti in timp ce citesti aceasta postare cu fiecare litera din cuvantul -t-a-t-i- :"3

miercuri, 13 iulie 2011

thanks for all ..

ei bine.. in multe postari ce imbraca acest blog am vorbit despre prietenie.
si cer permisiunea de a mai vorbi inca o data.
mda. am scris si de bune si de rele.
dar acum.. nici nu stiu ce cuvinte voi asterne pe pagina..
desi.. stii ca mereu am fost acea persoana care era in stare sa calce pe cioburi numai sa ti spuna ce simte in fata..
si pentru aceasta ii multumesc persoanei care m a barfit timp de 8 ani si mi a aratat cum sa nu fiu. iti multumesc, F.
dar sa revenim la tine. pentru ca postarea asta ti o daruiesc ca pe un ultim secret al unei prietenii sinucigase. unei prietenii.. care s a innecat printre minciuni . tradari si dezamagiri. si pentru care barcile de pe imvu , hamsterii si soriceii  au luat sfarsit aici.
regret. ma crezi? nu ma crezi. nici n ai avea de ce. nici sa ti para rau.
si ma bucur. ti am apreciat tot timpul personalitatea. rasul la telefon.. cand te sunam noaptea
"ce faci?"
"bine.."
"esti suparata"
"nu .. iti spun pe mess"
" esti nebuna?! cum sa ma suni la 1? vrei sa mi faca ai mei crize"
inca rad cand imi aduc aminte. rad de acel soricel care isi indesa popcornul pe gat in timp ce hamsterita se batea cu cine stie ce necunoscut.
ce regret? ca .. am avut nevoie sa ma intelegi. si nu ai facut o. nu ai vrut.. nu ai putut.
asta va fi secretul tacerii tale..
oricum.. iti multumesc pentru tot. pentru visele tale impreuna cu cainele tau haski. vise in care eram ca doua surori.
defapt. candva chiar am fost.
nu te intreba daca regret. pentru ca da.. chiar regret. si stiu ca am pierdut o parte esentiala din mine.
iar daca crezi. ca cineva va ocupa locul acela.. te inseli. te am asteptat
o primavara. si stii ca te voi astepta pana  umbrele imi vor distruge pacatele.
iar daca tu decizi ca soarecele si hamsterita au terminat povestea in sunete de trmbite..
atunci asa sa fie.
te iubesc!
Pentru iaurt..

luni, 11 iulie 2011

draga tu..

stii ca nu mai cred in vechile scrisori gasite sub patul alor mei.. scrisori .. marturii scrise ale propriilor sentimente.
si oricat ai incercat in acele 3 luni sa ma faci sa cred in ele.. nu ai reusit. sau poate..
ehh, priveste o scrisoare virtuala numai pentru tine.
pentru trecutul alaturi de tine , pentru tot..
si stiu ca simti ca nu mi mai pasa. simti ca zambetul meu intiparit pe profilul de facebook imi imbratiseaza sufletul.. simti ca in sfarsit faptura mea a reinflorit langa el nu langa <tu>.
T: hei. imi place poza ta. dar nu trebuia sa ti spun asta.. stii parerea mea despre fericirea ta.
A: multumesc. mda.. acum sunt din nou fericita.
T: felicitari... si succes in continuare .
A: multumesc.. si tie.
nu ti e dor? de conversatii.. de momentele epice impreuna. de tot ce a fost si ar fi trebuit sa fie?
ei bine.. mie mi e dor. si chiar daca totul a mers mai departe.. imi place. chiar imi place sa arunc o privire in spate. si sa admir scena unui trecut mirific.
nu ma intelege gresit. iubesc prezentul. dar trecutul umbreste o latura pe care ti am impartasit o numai tie.
mi e dor. mi e dor de toate lectiile pe care mi le predai despre viata. cum prin imaturitatea mea de a privi lucrurile te am facut sa ma iubesti.stii..
tot timpul ii spuneam unui fost " daca m ai cucerit o data de ce nu ai mai face o inca o data?"
dar e imposibil. e imposibil sa furi mintea unui spirit cu aceleasi trucuri, nu?
intr un mod ciudat un dor nebunesc imi aduce aminte de tine. dar..
daca ai aparea la usa casei mele nu te as mai invita inauntru.
draga tu.. iti multumesc ca mi ai dat esenta si visele inapoi. iar amintirile le poti pastra in continuare..

Cu drag A.

duminică, 10 iulie 2011

obisnuinta de moment.


Pasii ei incep sa prinda o viteza din ce in ce mai mare.
Se simte ca intr o cursa. O cursa in care castigatorul reusesete sa treaca de esec.
O cursa in care.. fiecare strop de fericire e pus in joc.
Isi musca brutal buza de sus tremuranda lasandu I sa I se prelinga cateva picaturi de sange .
“ sa nu ma observe.. Doamne, sa nu ma observe”
Parul de un saten deschis ii mangaie fata incercand sa I ascunda in spatele unui fir de par intreaga faptura.
E cumplit. Oribil. E doar un haos. Un teren denivelat , iar ea isi tine tocurile infipte in piept.
Ii vede. Ii admira, in interior bucurandu se de ceea ce ea nu putuse sa simta pe propria piele.
Iar prin nebunia de moment observa cum chipul incepe sa I se pateze si cum regretele isi fac simtita prezenta.
Dar continua sa mearga.
“ si ce ? si ce daca ea l a furat? Si ce daca el I a intrat in joc? Si ce daca de data asta miza ce mare nu imi va ajunge in brate?”
recunoaste. Mereu te ai visat o castigatoare. Mereu ti ai visat printer degete sentimentele lui. Si uite asa.
Cum toate dorintele tale au ramas doar printer degete.. ea I a furat intreaga mana.
Dar ce conteaza? Pentru ca tu alergi si iar alergi crezand ca suferinta nu ti va napustii trupul niciodata.
Sarmana muza. Nici n ai idée ce te asteapta.
-hei.
Isi intoarce chipul incet..de ce? Pentru ca palma destinului sa nu si mai faca asa simtita mania.
Acelasi zambet ii infloreste pe chip. Un zambet la care tu nu ai rezista, nu I asa?
Si totusi chipul tau nu mai prezinta aceeasi lumina deosebita a serilor de vara in care va pierdeati orele razand si vorbind.
Acum tot ce pierzi impreuna cu el.. e legatura dintre voi.
Te pierzi. Te pierzi in chipul lor. In fericirea lor.
Iar briza de ultimo moment iti contureaza si mai bine personajele noii povesti de dragoste.
Le zambesti. Iti patrunzi geanta cu unghiile.. ii privesti in ochi.iar zambetul tau ia o intorsura malefica.
“Duceti va dracu!”

sâmbătă, 9 iulie 2011

Halal curca..

Stii ce? ai dreptate..
poate am inceput sa mi pierd din esenta .. poate am lasat cateva lacrimi pe mormantul unei fantasme..
esti multumita?
acum nu mi mai pun masca.
te las sa mi privesti toate viciile si sa ti imbratisezi chipul " eu niciodata nu voi ajunge asa".
nici nu ti doresc asta.
n am degand sa cersesc dreptate.. dreptatea lui.. pe care tu ai obtinut o prin cearsafurile sale.
si chiar de ar fi sa raman singura, pe o banca.. imbratisata de frunze.. nu mi as dori atentia cersita de tine.
stii.. poate ca sunt invizibila. sunt doar o stafie care apare exact in momentul nepotrivit, divulgandu ti cel mai negru cosmar.
poate ca.. nu as reusi sa ma prefac asa de bine in fata lui ca tine. pentru ca. spre deosebire de tine in interiorul meu nu e gandul de a mai fi inca o data doar o bucata de carne vie.. sau.. doar de a cucerii un alt fraier.
nu. si pentru asta ma admir. pentru ca.. dupa toate loviturile pe care le am primit.. din partea lor.. din partea ta, am reusit sa ma ridic. iar tu.. te ai sparge in milioane de bla bla-uri.
poate nu am atentia ta. poate sunt umbra ta.
persoana aceea care o faci sa i porti toate pacatele.. in care ai putea sa i iei sangele si sa l arunci intr un unviers de fantasme.
ce regret? ca te am crezut. ce te am lasat sa mi patrunzi inima si sa mi devii o componenta.
regret. pentru ca.. mi ai umilit pana si ultima speranta.
m ai aruncat in intunericului unei nopti de cosmar. in universul paralel asteptarilor mele.
mi ai luat din esenta.. m ai facut ceea ce sunt acum..
doar o fantoma.  doar un sentiment. de uitare.. dezamagire.
mi ai luat pana si ultima mea dorinta.. si pentru ce? pentru a o arunca in trecut.
si dupa toate acestea.. nu pot decat sa ti..
multumesc. pentru ce?
pentru ca mi ai aratat ca nu sunt chiar asa de jos pe cat ma asteptam...
ca poate acum nu ti pot atinge nivelul.
dar ca.. cu siguranta ti l voi depasii.
fosta fiemea.

sâmbătă, 2 iulie 2011

Un pahar..

il privesc..
il vad.. il admir. 
ii admir maretia.. siguranta cu care primeste orice strop, raza de lumina in el.. si o lungeste spre infinit. 
il ating.. si simt acelasi material aspru.. cu multe denivelari..
il beau.. lasandu l in exterior gol .. singur, pustiit. voi privindu l.. si adresandu mi milioane de cuvinte obraznice ce vor sa mi taie rasuflarea si sa ma ucida. chiar credeti ca i as face vreun rau..?
neah.. pentru ca .. tot ce i apartinea inainte lui, acum imi apartine mie. fiecare strop de fericire, iubire.. ura. e in mine. imi traverseaza trupul.
urmarindu i tacerea .. 
transparenta lui .. simplitatea. ma sperie. nu te ai fi asteptat la asa ceva, nu?
sa te umilesti in asa hal? 
incat sa ti vad pana si vesnica umbra a vietii tale de trecut pe care pana acum o tinusei bine ascunsa.
ei bine.. imi pare rau . dar momentan esti al meu. si ti pot analiza fiecare particica..
da. tu chiar imi apartii. 
apartii bratelor mele care.. niciodata nu te vor lasa sa atingi solul rece si dur.. chiar daca asta ti ar fi ultima dorinta..
pentru ca.. nu vreau sa dispari inaintea mea. 
pentru ca.. stiu ca nu as fi in stare sa ti adun ramasitele. stiu ca.. m as prabusi in gramada de cioburi . contopindu ma cu ele. 
pentru ca.. vreau sa mi las ultimele cuvinte in vocea ta. 
pentru ca .. candva.. ma certam cu sorbiturile tale.. candva iti puteam garanta ca vei parasii pasii acestei lumi inaintea mea.
dar nu ti voi permite. 
pentru ca.. n ai niciun drept sa mi rasplatesti pacatele cu singuratatea care mi o dai ca un ultim cadou.
si chiar daca ai vrea sa te azvarl intr un tomberon.. nu o voi face..
vei fi pentru totdeauna prizonierul intunericului meu.. nu ti voi cere acordul..
si stii de ce?
Pentru ca esti doar un pahar..